Primul motor cu ardere internă a fost construit în anul 1860 de Lenoir.
Era vorba de un motor care lucra cu gaz de iluminat în trei timpi: admisie,
explozie, evacuare. Pistonul aspira amestecul explosiv până la jumătatea primei
curse. În acest moment, aspiraţia se oprea şi amestecul care se găsea la
presiunea atmosferică era aprins (de la o lumânare). Prin ardere se producea
presiune, datorită căreia pistonul era împins în a doua jumătate a primei
curse. Cursa de revenire a pistonului servea la evacuare. În 1862 Beau De
Rochas imaginează necesitatea comprimării prealabile şi înscrie primul brevet
al motorului în 4 timpi. Primul automobil cu motor cu benzină în patru timpi a
fost realizat în 1886 de către Karl Benz. Direcţia cu fuzete se datoreşte lui
Ame’de’Bolle’ tatăl, care a creat-o în 1887. Pe acea vreme, circulaţia
automobilelor era interzisă în multe oraşe. De exemplu, circulaţia auto pe
străzile Berlinului nu a fost permisă decât după 15 Iunie 1901. Primul
autocamion cu motor Diesel a fost construit de uzina M.A.N. în anul 1924. În
general, se poate spune că adevărata dezvoltare a automobilului a început odată
cu secolul nostru. În aceşti ani, circa 5000 de fabrici s-au născuit şi au
dispărut, în special între anii 1900-1936.
Datorită faptului că în fiecare an
apar modele noi de maşini, s-ar parea că punerea în fabricaţie a unui automobil
ar fi destul de uşor de realizat. Însă în realitate nu este deloc aşa. Zecile
de tipuri care apar în fiecare an nu sunt defapt chiar atât de „noi” precum se
crede. Pentru că dacă examinăm mai atent, vom observa că foarte adesea baza
(motorul şi transmisia) rămân acelaşi
timp de zeci de ani. Ceea ce se schimbă este numai caroseria, faţada,
îmbrăcămintea, care au altă formă şi alte culori. Exemple de acest fel sunt
multe. Motorul Ford V8 cu supape laterale a echipat toate modelele din 1932
până în 1952, deci timp de 20 ani. Este adevărat că în acest interval modelele
respective au schimbat multe „costume” de tablă presată. Motorul Chevrolet de 6
cilindri, cu supape în cap, a plimbat zeci de modele „noi”, începând din 1930
până în 1962 (în paralele cu motorul V8); adică a avut peste 30 ani de „activitate”.
Ceva asemănător se poate spune şi despre motoarele Plymouth şi Dodge de 6
cilindri cu supape laterale, care din 1931 până în 1960 au purtat zeci de
tipuri de autoturisme şi de autocamioane. De asemenea, motorul Fiat 1100 a
trait peste 30 de ani; recordul îl deţine Vw-1200, care din 1936 când a fost
creat, s-a menţinut în producţie timp de 42 de ani. Am citat numai câteva
cazuri mai cunoscute. Bineînţeles că pe parcurs toate motoare au căpătat o
serie întreagă de perfecţionări, însă baza a rămas aceiaşi. Realizarea unui
motor bun cere cel puţin 2 ani de muncă, chiar în cele mai moderne uzine. Cea
mai mare parte din acest timp se consumă cu „punerile la punct” şi modificările
dovedite necesare în cursul probelor. Înafară de modelele noi ale uzinelor
cunoscute, apar aproape în fiecare an „mărci” noi de automobile de diverse
categorii. Lansarea cu mare tam-tam de publicitate a unor tipuri noi de
automobile ultapopulare, extraieftine, supereconomice, hiperconfortabile, etc.,
despre care peste un an sau doi nu se mai aude nimic, a fost un fenomen
frecvent, mai ales în anii 1946-1960. Uzinele efemere au tras obloanele, iar
foştii cumpărători au rămas cu maşini pentru care nu mai găseau piese de
schimb. Aceste automobile, a căror fabrică s-a desfinţat au fost botezate „automobile
orfane”.
Eu mă numesc Ovidiu Drobotă şi am
hotărât să scriu/împărtăşesc un asemenea articol cu voi deoarece mi s-a părut
interesant când m-am documentat despre motorul cu ardere internă. În general
urmăresc documentare despre automobile, vehicule; cum sunt realizate ele, ce
tehnologii folosesc. Deţin şi un site pentru chestionare auto DRPCIV, îl puteţi
accesa aici: http://c-drpciv.ro/, care
cuprinde legislaţie rutieră, întrebări şi răspunsuri DRPCIV, indicatoare şi
marcaje rutiere, codul rutier, regulamentul rutier, sfaturi pentru conducătorii
auto, experienţe din viaţa de zi cu zi la volan, oboseala conducătorilor auto
şi multe altele care vă pot fi de folos la punerea în aplicare din traficul
rutier. Mulţumesc tuturor celor care sunt interesaţi de ceea ce am scris eu.
